Liv Tane
Coreea de Sud - Lecturi pentru drum
Liv Tane privește Coreea în felul ei, prin scriitorii și poveștile sensibile care vorbesc despre istorie, vindecare, identitate și legăturile nevăzute dintre oameni.
Coreea de Sud descoperită printre pagini
(Sursă foto: www.pexels.com)
Han Kang, scriitoarea momentului
(Sursă foto: www.sites.ufpe.br)
Sper că nu v-am plictisit deja cu Nobelul. Nu cred că poți să te plictisești vreodată de laureați, mai ales de cei ai anilor recenți care au ieșit nițel din schema clasică a literaturilor mari și ne-au cam provocat să explorăm spații noi și mai puțin cunoscute. Alegerea evidentă în literatura sud-coreeană e Han Kang, laureata din 2024. Încă dinainte de acordarea premiului, editura Art adusese deja în România trei dintre cele mai importante titluri ale tinerei autoare: „Vegetariana”, „Disecție” și „Cartea Albă” au fost publicate în colecția Musai.
✨ Îmi permit aici o paranteză specială, cât să recomand din tot sufletul colecția asta pentru orice iubitor de lectură. Ba chiar îmi permit să vă lansez o invitație (chiar provocare, dacă ați citit Islanda – lecturi pentru drum, articolul în care povesteam despre obiceiul islandez al cărților de Crăciun): strecurați măcar o carte în fiecare cadou pe care îl oferiți unui om drag de sărbătorile astea! Dacă nu știți ce să alegeți, vă aștept în comunitatea Reading is Cool – the Challenge, pentru inspirație. Dacă aveți recomandări, abia aștept să-mi completez lista!
Dar să ne întoarcem la Coreea noastră. Dacă ar fi să aleg doar un titlu dintre cele enumerate mai sus, preferata mea rămâne de departe „Vegetariana”. Povestea urmărește o femeie care, după un vis violent și tulburător, decide să devină vegetariană, spre nemulțumirea soțului și a familiei sale. Peste noapte, la propriu. Dacă vreți să căutați recenzii, s-ar putea să găsiți opinii contradictorii, pentru că – da, cartea este ciudată și întunecată și ciudată, dar cred că merită să vă faceți singuri o părere. Sunt atât de multe teme și întrebări morale deschise, încât ar fi o lectură excelentă pentru un club de carte. Poate chiar am s-o propun la un moment dat comunității mele.
Și să nu trecem prea repede peste cel mai proaspăt titlu semnat Han Kang, „Nu ne despărțim”, pe care îl găsiți proaspăt tradus (și cred că și cu oarecare reducere de Gaudeamus) la editura Humanitas, în colecția Raftul Denisei. Încă nu l-am parcurs, tocmai m-am întors cu el acasă, dar o să vă țin la curent 😋
Rădăcinile literaturii sud-coreene
Dacă vreți o abordare istorică, dintre momentele importante cele mai recente aș puncta faptul că ficțiunea coreeană a luat naștere în vidul creat de dizolvarea obligatorie a KAPF, în 1935. Împiedicați să se implice în probleme sociale sau politice, unii scriitori s-au întors la natură și sex; alții s-au retras în labirintul misticismului primitiv, al superstiției și al șamanismului; alții au portretizat cu simpatie personaje născute din timpul lor, învinse și singuratice.
La începutul anilor 1940, cenzura, care începuse odată cu anexarea Coreei de către Japonia în 1910, s-a intensificat, iar japonezii au suprimat toate scrierile în limba coreeană. Abia după eliberarea din august 1945 și înființarea Republicii Coreea (Coreea de Sud) trei ani mai târziu, scena literară a cunoscut o renaștere.
Singura realitate copleșitoare din ficțiunea coreeană după Războiul din Coreea a fost divizarea țării. Paralela 38 chinuie conștiința fiecărui protagonist fictiv creat după 1950, deoarece este un simbol nu numai al încercărilor Coreei, ci și al divizării omenirii și al alienării protagonistului de sine și de lumea sa. Unii au încercat să surprindă imaginile oamenilor în proză lirică, alții au aprofundat conștiința generației pierdute a războiului sau inacțiunea, autoamăgirea și plictiseala generației alienate din anii 1960. Unii au studiat înfrângerea și dezintegrarea oamenilor buni, alții au investigat modurile în care societatea modernă neagă libertatea și individualitatea. Printre scriitori se remarcă Pak Kyŏngni, iar romanul său în mai multe volume, T’oji („Țara”), a fost apreciat pentru stilul său impunător și tehnicile narative.
În ultimul sfert al secolului al XX-lea, o serie de scriitori talentați au perfecționat arta de a fi ei înșiși. Poetul Hwang Tonggyu, de exemplu, a extras material nu numai din propriile experiențe, ci și din situația dificilă comună a poporului coreean, exprimând ceea ce alții știu, dar nu se gândesc să spună sau nu pot spune. Romancierul Yun Hŭnggil a cultivat ficțiunea ca instrument de înțelegere a sinelui și a celorlalți. În Changma (1973; „Perioada ploioasă”), de exemplu, Yun spune că diferențele ideologice impuse poporului coreean de istorie pot fi depășite dacă acesta se adâncește în tradițiile native care i-au conferit coeziune.
Vocile care dau tonul acum
Și mai aproape de zilele noastre, oferta e mult mai generoasă și mai accesibilă. Partea frumoasă e că multe dintre titlurile astea au fost traduse și la noi, iar partea și mai frumoasă este că (atenție, aici vă spun un mare secret!) sunt norocoasă să am o sursă privată de recomandări din partea uneia dintre cele mai pasionate iubitoare de cultură coreeană, prietena noastră din clubul Reading is Cool, Camelia, care mă alimentează constant cu titluri noi
Ea mi-a pus în mâini de ziua mea romanul „Te rog, ai grijă de mama”, de Kyung-Sook Shin. Povestea urmărește o familie după dispariția mamei în vârstă și urmările emoționale ale tragediei. Cartea schimbă perspectiva de câteva ori, dar este destul de ușor de urmărit. Este scrisă frumos și, deși nu există multe răsturnări de situație sau surprize în fiecare capitol, proza este emoționantă într-un mod care face dificil să o lași din mână, chiar și dacă ai un spirit ceva mai cinic, așa ca mine.
„Găina care visa că poate să zboare”, de Hwang Sun-mi, este o carte foarte scurtă, o nuvelă, dacă vreți, iar stilul de scriere este simplu, așa că se citește repede. Ceea ce face ca fiecare capitol, pagină și propoziție să fie cu atât mai puternice. Dacă nu ați ghicit, povestea este despre o găină care are un vis. Vi se pare că seamănă cu „Vegetariana”? Se prea poate, mai ales printr-o doză de complexitate de-a dreptul surprinzătoare pentru o carte atât de scurtă.
Mai am pe listă o colecție de proze scurte, „Drifting House” de Krys Lee, despre care aud că ar fi foarte potrivită mai ales pentru străini, care ar trebui să o citească înainte de a vizita Coreea de Sud. Ca o mică avertizare, mi s-a șoptit că aceste povestiri ar fi dificile și pot fi traumatizante, dar, în același timp, sunt scrise într-un mod foarte frumos și profund. Nu cred că ne sperie atâta lucru, după toate prin câte am trecut împreună, așa-i?
Las pentru final o carte ilustrată, dar vă recomand să nu vă lăsați înșelați, „Rice from Heaven” de Tina Cho nu este o carte (doar) pentru copii, chiar dacă personajul principal este.
O fetiță și Appa, tatăl ei, încep o misiune de a trimite alimente peste graniță în Coreea de Nord, împotriva judecății vecinilor și colegilor lor. Poate fi un bun punct de plecare pentru discuții cu copiii voștri, mai ales în contextul ăsta nefericit al apropierii de un conflict nedrept care durează de mult prea multă vreme: Cine sunt dușmanii într-un război? Unde se termină (sau ar trebui să se termine) compasiunea pentru „cealaltă parte”? Ce sunt granițele dacă nu linii de război? În plus, ilustrațiile sunt superbe, iar Tina Cho are o mulțime de alte cărți minunate special pentru copii despre Coreea, precum „The Ocean Calls” și „Korean Celebrations”.
Acest articol a făcut parte din seria editorială „Go Far. Come Closer”, publicată zilnic între 22 septembrie și 31 decembrie 2025. Timp de 101 zile, am scris zi de zi despre 14 destinații, explorate prin povești, itinerarii, artă, gastronomie, cărți și reflecții: Thailanda · Islanda · Japonia · Coreea de Sud · Egipt · New York · Madeira · Peru · China · Veni Vidi Vini · Republica Dominicană · Bali · Argentina · Vietnam.
Seria a fost gândită ca un jurnal de călătorie extins, în care fiecare săptămână a devenit un dosar în sine. Textele au fost semnate de cinci voci diferite (Alina Deak, Diana Cosmin, Oana Vasiliu, Liv Tane și Andreea Ionescu), la care s-au adăugat, în anumite ediții, invitați speciali, toți uniți de același fir: „atunci când pleci departe, te întorci mai aproape de ceea ce contează”.
Resurse de la Free Spirit Travel
Dacă ești pregătit să descoperi mai multe, aruncă un ochi peste itinerariile pe care le-am pregătit în Coreea de Sud.
Poate te inspiră pentru următoarea ta călătorie.
Despre autoare
Liv Tane este cititoare profesionistă, atât în viața personală, cât și în cea profesională, și, pe lângă faptul că citește mult, are timp să fie și scriitoare, editoare, mamă și inițiatoare de proiecte faine. Și pentru că iubește beletristica, dar în egală măsură și călătoriile, unul dintre proiectele ei faine este „Ocolul Lumii în 100 de cărți” (The Writing Journey). Pe Liv o găsiți, dacă vă place să citiți sau să ascultați despre ce au citit alții și să vă vină pofta de citit, pe canalul Reading is Cool.
Coreea de Sud, capitol cu capitol
Articolele din Dosarul Coreea de Sud spun povestea destinației prin experiențe trăite, idei de drum și repere culturale.
Abonează-te la newsletter
Este pentru cei care-și construiesc vacanțele, nu le iau de pe raft. Un email sâmbăta dimineața. Patru rubrici lunare, scrise de Alina Deak, Alexandru Voinescu și consultanții Free Spirit Travel. Fără oferte, fără zgomot, fără emailuri care să îți umple inboxul.